Guvernul Mureșan a picat în Parlament. Doar 182 de voturi pentru.

Guvernul propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan nu a primit miercuri, 30 septembrie, votul de încredere al Parlamentului. Cabinetul susținut de PNL, USR și UDMR a obținut doar 182 de voturi „pentru” și 15 voturi „împotrivă”, insuficiente pentru învestire.

Pentru instalarea noului Executiv erau necesare cel puțin 233 de voturi, reprezentând majoritatea deputaților și senatorilor. Cabinetului Mureșan i-au lipsit, astfel, 51 de voturi pentru a trece de Parlament.

Eșecul prelungește criza politică începută după căderea Guvernului condus de Ilie Bolojan și pune din nou decizia în mâinile președintelui Nicușor Dan.

PNL, USR și UDMR nu au găsit majoritatea

Siegfried Mureșan a fost desemnat candidat pentru funcția de prim-ministru de președintele Nicușor Dan la 17 septembrie.

Cabinetul său era susținut politic de PNL, USR și UDMR. Cele trei formațiuni nu dispuneau însă singure de cele 233 de voturi necesare învestirii.

Cu o zi înaintea votului, Mureșan declara că cele trei partide aveau împreună aproximativ 170 de parlamentari și că negocierile continuau cu reprezentanții minorităților naționale, parlamentarii neafiliați și grupurile mai mici.

PSD și AUR au anunțat însă că nu vor susține Guvernul.

Înaintea votului, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat în Parlament opoziția partidului față de Cabinetul propus, în timp ce liderul AUR, George Simion, a anunțat la rândul său că parlamentarii formațiunii nu vor acorda votul de încredere.

La final, calculele politice s-au confirmat: 182 de voturi pentru, cu 51 mai puține decât cele necesare.

Mureșan, a treia desemnare după căderea Guvernului Bolojan

Siegfried Mureșan este al treilea candidat desemnat de președintele Nicușor Dan după căderea Guvernului Bolojan.

Prima desemnare a fost Eugen Tomac, în luna iunie. Acesta și-a depus însă mandatul înainte de a ajunge cu un cabinet în fața Parlamentului.

A urmat Adrian Veștea. Guvernul propus de acesta a fost respins de Parlament pe 22 iunie, după ce a obținut 189 de voturi pentru și 23 împotrivă.

Cabinetul Mureșan devine astfel a doua solicitare de învestitură efectiv respinsă de Parlament în actuala criză politică.

Ce spune Constituția

Din punct de vedere juridic, respingerea Cabinetului Mureșan nu înseamnă instalarea automată a unui alt Guvern și nici dizolvarea automată a Parlamentului.

Procedura constituțională revine la Președintele României.

Șeful statului poate relua consultările cu partidele parlamentare și poate desemna un nou candidat pentru funcția de prim-ministru.

Candidatul desemnat trebuie apoi să își alcătuiască echipa și programul de guvernare și să solicite votul de încredere al Parlamentului, potrivit procedurii constituționale.

Pentru învestire va fi din nou necesară majoritatea absolută a deputaților și senatorilor.

Poate fi dizolvat Parlamentul?

După votul de miercuri apare și problema alegerilor anticipate.

Articolul 89 din Constituție stabilește două condiții cumulative importante: Parlamentul trebuie să nu fi acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare, iar în acest interval trebuie să fi fost respinse cel puțin două solicitări de învestitură.

Aceste condiții nu produc însă dizolvarea automată a Parlamentului.

Textul constituțional prevede că Președintele României poate, după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, să dizolve Parlamentul.

Cu alte cuvinte, chiar dacă sunt îndeplinite condițiile constituționale pentru dizolvare, șeful statului are posibilitatea, nu obligația, de a recurge la această soluție.

În actuala criză, Guvernul Veștea și Guvernul Mureșan reprezintă cele două solicitări de învestitură respinse de Parlament, iar între prima solicitare și votul din 30 septembrie au trecut mai mult de 60 de zile.

Prin urmare, condițiile constituționale minimale pentru ca problema dizolvării Parlamentului să poată fi pusă sunt îndeplinite.

Nicușor Dan a spus că nu dorește anticipate

Scenariul juridic și intenția politică a președintelui sunt însă două lucruri diferite.

Cu o zi înaintea votului, Nicușor Dan declara că nu ia în calcul declanșarea alegerilor anticipate și le cerea partidelor parlamentare să găsească o soluție pentru încheierea crizei politice.

În aceste condiții, scenariul imediat este reluarea consultărilor politice și încercarea identificării unui candidat care poate strânge o majoritate parlamentară.

Constituția nu îl obligă pe președinte să desemneze candidatul unui anumit partid în actuala configurație, în lipsa unui partid care să dețină singur majoritatea absolută. Desemnarea trebuie făcută după consultarea partidelor reprezentate în Parlament.

România rămâne cu Guvernul interimar

Până la învestirea și depunerea jurământului de către un nou Cabinet, administrarea țării continuă în regimul constituțional aplicabil Guvernului interimar.

Un Executiv interimar are însă competențe limitate. Constituția stabilește că Guvernul al cărui mandat a încetat îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern.

România intră astfel într-o nouă etapă a crizei politice: există cadrul constituțional care permite discutarea dizolvării Parlamentului, dar există și posibilitatea continuării desemnărilor până când un candidat reușește să formeze o majoritate de cel puțin 233 de parlamentari.

După cele 189 de voturi obținute de Cabinetul Veștea, Guvernul Mureșan a strâns doar 182.

Următoarea mișcare îi aparține președintelui Nicușor Dan.